Chapter 108

¹(O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea! ²Deşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi. ³Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri. ⁴Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori. ⁵Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul! ⁶Pentru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne! ⁷Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: ,,Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot; ⁸al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire; ⁹Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!`` ¹⁰Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom? ¹¹Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre? ¹²Dă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului. ¹³Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.