Chapter 27

¹Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. - ²Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. ³Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. - ⁴Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? - ⁵Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. - ⁶Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. - ⁷Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. - ⁸Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său. ⁹Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. - ¹⁰Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. - ¹¹Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. - ¹²Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. - ¹³Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. - ¹⁴Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. - ¹⁵O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una. ¹⁶Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. - ¹⁷După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. - ¹⁸Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. - ¹⁹Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. - ²⁰După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. - ²¹Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. - ²²Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. - ²³Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale. ²⁴Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. - ²⁵Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. - ²⁶Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului; ²⁷laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.