Chapter 23

¹Iov a luat cuvîntul şi a zis: ²,,Şi acum plîngerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferinţa îmi înăduşe suspinurile. ³Oh! dacă aş şti unde să -L găsesc, dacă aş putea să ajung pînă la scaunul Lui de domnie, ⁴mi-aş apăra pricina înaintea Lui, mi-aş umplea gura cu dovezi. ⁵Aş şti ce poate să răspundă, aş vedea ce are să-mi spună. ⁶Şi-ar întrebuinţa El toată puterea ca să lupte împotriva mea? Nu; ci m'ar asculta negreşit. ⁷Doar un om fără prihană ar vorbi cu El, şi aş fi iertat pentru totdeauna de Judecătorul meu. ⁸Dar, dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la apus, nu -L găsesc: ⁹dacă are treabă la miazănoapte, nu -L pot vedea; dacă se ascunde la miazăzi, nu -L pot descoperi. ¹⁰Dar El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m'ar încerca, aş ieşi curat ca aurul. ¹¹Piciorul meu s'a ţinut de paşii Lui; am ţinut calea Lui, şi nu m'am abătut dela ea. ¹²N'am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui. ¹³Dar hotărîrea Lui este luată, cine i se va împotrivi? Ce -I doreşte sufletul, aceea face. ¹⁴El Îşi va împlini dar planurile faţă de mine, şi va mai face şi multe altele. ¹⁵De aceea tremur înaintea Lui, şi cînd mă gîndesc la lucrul acesta, mă tem de El. ¹⁶Dumnezeu mi -a tăiat inima, Cel Atotputernic m'a umplut de groază. ¹⁷Căci nu întunerecul durerii mele mă nimiceşte, nici negura în care sînt înfăşurat.